All premium Magento themes at magentothemesworld.com!
            Dogme si spiritualitate

20. 07.  2014

 

Gabriel Baicu

 

Dogmele și doctrinele creștine sunt cea mai sigură cale pentru a ne îndepărta de învățăturile lui Isus (Iisus). Paradoxal, dar așa cum o dată cu Legea V.T. s-a înmulțit păcatul, după cum ni se spune în N.T.,  tot așa, o dată cu apariția dogmelor și doctrinelor creștine, oamenii s-au despărțit de experiența vie cu Hristos și au înlocuit această experiență vie cu niște opinii omenești despre Dumnezeu, opinii care au ajuns să fie impuse prin autoritatea instituțiilor bisericești. (Romani 7; 7-13) Printr-un lucru, care trebuia să fie bun pentru că se referea la cunoașterea lui Dumnezeu, adică prin dogmele și doctrinele creștine, păcatul mândriei, dat de monopolul asumat de instituțiile bisericești asupra cunoașterii lui Dumnezeu, s-a înmulțit foarte mult. Din nefericire, ”cunoașterea” aceasta îngâmfă, pe când dragostea zidește. (1 Corinteni 8; 1-2) Aceste dogme și doctrine au fost construite cu scopul de a fundamenta ideologic diversele instituții bisericești, înlocuind miracolul descoperirii, în mod personal, a lui Dumnezeu cu diferite sisteme teoretice ale  nenumăratelor confesiuni creștine. Rațiunile inimii au fost înlocuite cu ”rațiunile” teoretice ale unei cunoașteri parțiale a lui Dumnezeu. Aceste dogme și doctrine religioase nu sunt filozofie, căci spre deosebire de filozofie, care eliberează mintea umană de idei preconcepute, dogmele și doctrinele religioase sunt idei fixe, elaborate într-un cadru rigid, predeterminat, care au ca scop încătușarea minții omenești în limitele propriilor sale proiecții relative, proiecții pe care nu i se permite să le depășească.

Chiar și instituționalismul bisericesc este bazat pe o alterare, o reinterpretare a învățăturilor lui Isus (Iisus) în așa fel încât ele să permită construirea unei structuri instituționale puternice, gata să țină sub controlul ei masele de Creștini. Eu susțin afirmația că o dată cu instituționalizarea lui, proces treptat, Creștinismul a devenit cu totul altceva decât și-a propus Isus (Iisus) să fie, El care a fost un Învățător anti-sistemic, un Reformator profund al religiei iudaice. Isus (Iisus) a deschis calea unirii spirituale dintre Dumnezeu și om. El nu a înlocuit preoții cu pastorii, ci i-a înlocuit și pe unii și pe alții cu Tatăl ceresc și cu un Mare preot, care este chiar El. Hristos conduce direct pe fiecare membru al Bisericii Sale și toate responsabilitățile enumerate de apostolul Pavel nu ar trebui să fie funcții de conducere ale unor instituții bisericești, ci ar trebui să fie expresii ale darurilor Duhului Sfânt, oferite pentru edificarea celor care se află la începutul apropierii lor de Dumnezeu.

Mai mult chiar, Isus (Iisus) a negat pur și simplu orice fel de instituționalizare a religiei și a cerut doar o reîntoarcere la Tatăl ceresc, a fiecărui credincios și credincioasă în parte și nicidecum apartenența la vreo structură religioasă. Bisericile instituționale, așa cum se prezintă ele astăzi, reprezintă un adevărat obstacol în calea cunoașterii lui Dumnezeu și mai mult îi îndepărtează pe oameni de El, decât să îi apropie. Este de ajuns să ne uităm în jurul nostru în mediile religioase creștine și să ne întrebăm dacă ne place ceea ce vedem și să ne răspundem sincer la această întrebare. Nu sunt doar oamenii de vină, indivizii și păcatele lor, de vină este sistemul instituționalizat creștin care produce Creștini ”pe bandă,” pe considerente cantitative și nu calitative. Există o bătălie între confesiunile creștine pentru mințile și inimile credincioșilor și fiecare dintre ele încearcă să atragă cât mai mulți adepți, propovăduind un standard spiritual scăzut. Elanul spiritual nu mai vine de la individ, de la libertatea sa spirituală, interioară, ci este organizat, în mod cazon, de cei care recrutează ignoranța pentru a o transforma în fanatism.  Pe de altă parte, sursa Creștinismului autentic este Persoana lui Dumnezeu și nu sistemele religioase creștine.         

Un exemplu foarte bun este doctrina Baptiștilor necarismatici, Baptiști care la fel ca și ucenicii lui Ioan Botezătorul, pun mai mult accent pe botezul în apă, decât pe relația personală dintre credincioși și Dumnezeu.  Chiar și după începerea activității lui Isus (Iisus), ucenicii lui Ioan Botezătorul au rămas tot ucenicii lui Ioan și nu s-au grăbit, în nici un fel, să se alăturate lui Isus (Iisus). Ciudat nu este așa? Isus (Iisus) era Acela pentru care venise Ioan Botezătorul în lume și își începuse deja misiunea Sa și, cu toate acestea, ucenicii lui Ioan Botezătorul erau atât de atașați de mentorul lor încât au preferat să rămână doar în etapa pregătitoare a mântuirii. Cam același lucru îl fac și Baptiștii necarismatici, în zilele noastre. Cu toate că se pretind Creștini, totuși ei și ele pun toată greutatea credinței lor pe doctrina botezului în apă la maturitate și se arată mai atașați de o doctrină formulată de niște mentori decât chiar de Persoana Lui Isus (Iisus). În felul acesta ei reușesc să păcălească multă lume, atrăgând-o la doctrina lor și nu la Persoana lui Hristos. Este adevărat că ei și ele recunosc formal mântuirea care vine prin credința în Hristos, dar în practică se luptă doctrinal să facă ucenici pentru confesiunea lor, mai degrabă decât să recunoască nevoia ca cei credincioși și cele credincioase să devină ucenicii personali ai lui Isus (Iisus). La fel ca și ucenicii lui Ioan Botezătorul care au rămas atașați de Ioan și de predicile lui și  Baptiștii necarismatici își continuă misiunea lor în paralel cu misiunea pe care o îndeplinește și astăzi Hristos, aceea de a îi atrage pe credincioși la El. În acest scop, Baptiștii necarismatici se folosesc de o interpretare care răstălmăcește Biblia și fac tot posibilul să îi convingă pe credincioși de valabilitatea acestei interpretări. 

Biblia este citită, de către reprezentanții instituțiilor bisericești, ca și o carte de istorie, alteori ca și o carte de știință sau ca o culegere de învățături politice și ea nu este nimic din toate acestea. Biblia este produsul unei adaptări, al unei transformări treptate, care a permis integrarea tuturor celor credincioși în cursul aceleași mișcări religioase. Biblia s-a construit în creuzetul practicilor de fiecare zi a comunităților creștine  care au păstrat în formă orală învățăturile lui Isus (Iisus) și pe care le-au adaptat și le-au modificat după cum cereau nevoile spirituale ale comunităților respective. Biblia scrisă este produsul interpretărilor date de către comunitățile creștine învățăturilor lui Isus (Iisus) și nu conține ”ad literam,” în totalitate, afirmațiile Lui, ci probabil că reprezintă doar o anumită parte dintre acestea. Multe modificări târzii, în înțelegerea învățăturilor lui Isus (Iisus) sau produs prin construcția de doctrine noi, care au reprezentat un mod de a aduce Biblia ”la zi.” Astăzi este aproape imposibil de a mai ști exact ce a spus și ce nu a spus cu adevărat Isus (Iisus) și ce au introdus în corpul învățăturilor biblice urmașii Săi, în baza viziunii lor proprii și personale, în legătură cu învățăturile lui Isus (Iisus).  Evangheliile au fost scrise după aproximativ 50 de ani, de la data întâmplării faptelor pe care la descriu și ele conțin nenumărate contradicții sau, în cel mai bun caz, sensuri ascunse.  Protestantismul, conform principiului Sola Scriptura, a încercat să înlăture tradițiile creștine din practicile credinței, dar nu a fost în măsură să înlăture tradițiile înscrise în însuși corpul textelor Bibliei, căci N.T. este rezultatul modului în care colectivitățile creștine primare au preluat, transmis și prelucrat învățăturile lui Isus (Iisus). Cine crede că învățăturile lui Isus (Iisus) se găsesc în textele N.T. în stare pură, neprelucrate sau neadaptate, se înșeală, în această privință.

Creștinismul este o creație colectivă, la care și-au adus aportul multe persoane și în fond, dacă Duhul Sfânt a inspirat toate aceste persoane, totul este așa cum trebuie să fie. Problema este dacă cu adevărat Duhul Sfânt a inspirat toate învățăturile cuprinse de N.T.? Epistolele către Timotei par să spună acest lucru, dar este aproape unanim acceptat de către specialiști, faptul că aceste epistole sunt scrise sub pseudonim și nu au ca și autor pe apostolul Pavel. (2 Timotei 3; 16-17) Dacă toate învățăturile biblice ar fi inspirate de Dumnezeu ele nu s-ar putea contrazice între ele, dar în realitate, câteodată, ele se contrazic. În exemplul pe care îl voi lua se pune întrebarea dacă ne aflăm în fața unei contradicții între textele N.T. sau dacă putem da o altă interpretare, un sens mai profund, acestei neconformități?  În N.T., mai precis în evanghelia lui Ioan, ni se spune că Ioan Botezătorul a mărturisit că Dumnezeu i-a arătat despre Isus (Iisus) că El este Fiul lui Dumnezeu.

"29 A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!

 30 El este Acela despre care ziceam: „După mine vine un Om care este înaintea mea, căci era înainte de mine.

 31 Eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.”

 32 Ioan a făcut următoarea mărturisire: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El.”

 33 Eu nu-L cunoşteam; dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: „Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se şi oprindu-Se este Cel ce botează cu Duhul Sfânt.”

 34 Şi eu am văzut lucrul acesta şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu." (Ioan 1; 29-34)

 

Cu toate că, în evanghelia după Ioan, ni se spune că Ioan Botezătorul a mărturisit că Isus (Iisus) este Fiul lui Dumnezeu, după un timp, ne spune evanghelia după Luca, el și-a revizuit punctul de vedere și i-a trimis pe ucenicii săi să îl întrebe pe Isus (Iisus) cine este El. Chiar Acela care îl trimisese pe Ioan să boteze i-a spus: „Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se şi oprindu-Se este Cel ce botează cu Duhul Sfânt.” Ioan a mai mărturisit: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El.” De ce s-a îndoit Ioan Botezătorul că Isus (Iisus) este Mesia? Sunt cele două texte în contradicție și unul este doar un adaos, care nu exprimă realitatea istorică, sau cu adevărat Ioan Botezătorul s-a îndoit de propria sa viziune, prin care a ajuns la cunoștința faptului că Isus (Iisus) este Fiul lui Dumnezeu? Este foarte greu de presupus, că la nivelul său de spiritualitate Ioan Botezătorul nu știa cine era cu adevărat Isus (Iisus). Oare avea Ioan nevoie să trimită mesageri să  întrebe cine este Isus (Iisus)? Oare Duhul Sfânt nu i-a descoperit dacă Isus (Iisus) era sau nu Fiul lui Dumnezeu, direct în conștiința sa?

"18 Ucenicii lui Ioan au dat de ştire învăţătorului lor despre toate aceste lucruri.

 19 Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi şi i-a trimis la Isus să-L întrebe: „Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?”

 20 Aceştia, când s-au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: „Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?”

 21 Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boli, de chinuri, de duhuri rele, şi multor orbi le-a dăruit vederea.

 22 Şi, drept răspuns, le-a zis: „Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţaţi, surzii aud, morţii învie, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

 23 Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire." (Luca 7; 18-23)

 

Foarte interesant, cum se poate ca dintr-o evanghelie să aflăm de la Ioan Botezătorul că Isus (Iisus) este Fiul lui Dumnezeu și în altă evanghelie să ni se spună că același Ioan se îndoiește asupra misiunii lui Isus (Iisus)? Prin urmare, avem două posibilități. O posibilitate este aceea că unul dintre texte nu își găsește locul în N.T. și a fost adăugat acolo din anumite considerente teologice, fără însă ca să se analizeze atent consecințele acestui lucru și felul în care se integrează cu alte texte. A doua posibilitate este aceea că Ioan Botezătorul, rămânând departe de Isus (Iisus) și continuând lucrarea sa, independent de El, pur și simplu și-a pierdut încrederea și credința inițială și a trimis mesageri care să îi confirme această credință. 

Personal eu cred că textul din evanghelia după Ioan, prin care ni se dă mărturia despre Isus (Iisus), a lui Ioan Botezătorul, este susținut și de celelalte evanghelii, deci nu avem nici un motiv să ne îndoim despre autenticitatea sa. Este adevărat că nu este clar dacă pogorârea Duhului Sfânt asupra lui Isus (Iisus) a fost doar o viziune a lui Ioan Botezătorul sau un fapt material dar acest aspect nu are relevanță în legătură cu aspectele pe care le discutăm. În ceea ce privește faptul că Ioan Botezătorul ar fi trimis mesageri la Isus (Iisus) ca să îl întrebe cine este El, pentru a fi cât se poate de corect în legătură cu consecvența textelor biblice, aș putea să îmi imaginez că Ioan a făcut lucrul acesta nu pentru sine, ci pentru ucenicii săi, care cedau greu în fața unei despărțiri de mentorul lor. Din nefericire însă și în cazul unei astfel de interpretări problema tot rămâne. Oare acești ucenici ai lui Ioan Botezătorul nu aveau încredere în viziunea avută de mentorul lor, aceea că Isus (Iisus) era Fiul lui Dumnezeu? Dacă nu aveau încredere în el, de ce totuși îl urmau cu atâta loialitate ucenicii săi? Concluzia mea este că, textele citate ne învață un lucru esențial și anume acela că atunci când rămânem departe de Isus (Iisus) și de lucrările Lui și atunci când încercăm să facem o lucrare doctrinară paralelă cu aceea la care ne cheamă Isus (Iisus), așa cum fac Baptiștii necarismatici, chiar și cei mai valoroși au de suferit. Exemplul lui Ioan Botezătorul, a cărui credință începuse să se clatine, este cât se poate de grăitor.  

În orice caz, dacă comparăm textele privitoare la botezul în apă a lui Isus (Iisus) din cele patru evanghelii, există în toate un element comun și anume semnul de recunoaștere a lui Isus (Iisus), ca Fiu a lui Dumnezeu și anume pogorârea Duhului Sfânt asupra Lui.

"13 Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.

 14 Dar Ioan căuta să-L oprească. „Eu”, zicea el, „am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?”

 15 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.” Atunci Ioan L-a lăsat.

 16 De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea, cerurile s-au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel şi venind peste El.

 17 Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi găsesc plăcerea." (Matei 3; 13-17)

 

"9 În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de Ioan în Iordan.

10 Şi îndată, când ieşea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise şi Duhul coborându-Se peste El ca un porumbel.

11 Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit, în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea." (Marcu 1; 9-11) 

 

"21 După ce a fost botezat tot norodul, a fost botezat şi Isus; şi pe când Se ruga, s-a deschis cerul,

 22 şi Duhul Sfânt S-a coborât peste El în chip trupesc, ca un porumbel. Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit: în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea!" (Luca 3; 21-22)

 

Pe de altă parte, dacă citim cu atenție N.T. vedem și modul în care a evoluat imaginea comunităților creștine despre Isus (Iisus). Este adevărat că în evanghelia lui Ioan îl regăsim pe Isus (Iisus) ca Fiu a lui Dumnezeu, dar nu ca o Persoană a Treimii divine, ci Fiu așa cum fiecare credincios și credincioasă trebuie să devină fiu și fiică a lui Dumnezeu. Așa s-a construit Creștinismul, acesta a făcut din Isus (Iisus) altceva decât a fost El în realitate, și astfel El a fost transformat într-un obiect de cult, într-un idol, pe care ar trebui să îl adorăm, în mod idolatru, în loc să ajungem să fim ca și El. Isus (Iisus) este doar primul născut dintre mai mulți frați și noi trebuie să fim ca și El, să ajungem la înălțimea staturii plinătății Lui și în nici un caz să nu ne mulțumim cu rolul de supuși fideli ai Lui, de subordonați, de robi sau de ființe inferioare. (Efeseni 4; 11-6) Treimea este o construcție târzie care s-a realizat și prin intermediul adăugării unui text în evanghelia lui Ioan, text care lipsește din cele mai vechi manuscrise.

"6 El, Isus Hristos, este Cel ce a venit cu apă şi cu sânge; nu numai cu apă, ci cu apă şi cu sânge; şi Duhul este Cel ce mărturiseşte despre lucrul acesta, fiindcă Duhul este adevărul.

 7 (Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceştia trei una sunt." ( 1 Ioan 5; 6-7)

 

În acest text, versetul 7 este între paranteze, chiar și în traducerea electronică a Bibliei Cornilescu. Isus (Iisus) s-a prezentat în trei evanghelii mai ales ca Fiu al omului și doar în a patra ca Fiu a lui Dumnezeu. Isus (Iisus) a fost, în primul rând, Fiu al omului, așa cum suntem fiecare dintre noi și a devenit Fiu a lui Dumnezeu, așa cum putem deveni fiecare dintre noi. Consider totuși că evanghelia lui Ioan conține și texte a căror prezență în contextul biblic este mult mai discutabilă.

 

"19 Iată mărturisirea făcută de Ioan, când iudeii au trimis din Ierusalim pe nişte preoţi şi leviţi să-l întrebe: „Tu cine eşti?”

 20 El a mărturisit şi n-a tăgăduit: a mărturisit că nu este el Hristosul.

 21 Şi ei l-au întrebat: „Dar cine eşti? Eşti Ilie?” Şi el a zis: „Nu sunt!” „Eşti prorocul?” Şi el a răspuns: „Nu!”

 22 Atunci i-au zis: „Dar cine eşti? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce zici tu despre tine însuţi?”

 23 „Eu”, a zis el, „sunt glasul celui ce strigă în pustiu: „Neteziţi calea Domnului!”, cum a zis prorocul Isaia.”

 24 Trimişii erau din partea fariseilor.

 25 Ei i-au mai pus următoarea întrebare: „Atunci de ce botezi dacă nu eşti Hristosul, nici Ilie, nici prorocul?”

 26 Drept răspuns, Ioan le-a zis: „Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-L cunoaşteţi.

 27 El este Acela care vine după mine – şi care este înaintea mea – eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei Lui." (Ioan 1; 19-27)

 

Afirmațiile de mai sus sunt o relatare incredibilă a faptelor. Niște preoții și leviți, care să vină la Ioan Botezătorul și să îl întrebe de ce botează și apoi să facă o legătură între botezul în apă și Hristos, Ilie sau profetul, pare a fi un lucru incredibil deoarece preoții și leviții nu se puteau așteptau în nici un fel la o relație dintre botezul în apă și Hristos. Mesia Cel așteptat, avea o cu totul altă misiune, în ochii preoților și leviților, decât aceea de a boteza și de fapt Isus (Iisus) nici nu a botezat pe nimeni în apă, deci confuzia dintre Ioan Botezătorul și Isus (Iisus), bazată pe cercetarea Scripturilor V.T. de către preoți, nu era posibilă. Mai mult, a botezat Ilie pe cineva în apă, ca să se aștepte de la el ca să revină și să boteze? A botezat vre-un profet oamenii în apă, altul decât Ioan Botezătorul, pentru ca astfel Ioan să poată fi considerat încarnarea unui alt profet? Credeau Evreii în reîncarnarea profeților? O mare parte dintre Evrei nici nu credeau în înviere, mai ales preoții, cum puteau crede în învierea lui Ilie? Toată povestea pe care o conține Ioan cap. 1, versetele da la 19 la 27, este ticluită în așa fel încât să îl arate pe Ioan Botezătorul mai prejos decât pe Isus (Iisus), inferior acestuia. Cu toate acestea, lucrul acesta nu era așa de evident, în vremurile acelea, așa cum este acum, dacă citim cu atenție N.T. Este aceasta proba unei competiții latente între doi mari profeți? Creștinismul în formare a încercat să diminueze importanța pe care a avut-o Ioan Botezătorul în formarea lui Isus (Iisus) și a redus-o doar la o fază de pregătire a venirii Lui.

Cum se face că, după începerea misiunii lui Isus (Iisus), ucenicii lui Ioan Botezătorul au rămas totuși cu el și nu s-au dus imediat să îl urmeze pe Isus (Iisus), dacă cu adevărat misiunea lui Ioan Botezătorul a fost doar o fază premergătoare pentru misiunea lui Isus (Iisus)?

"18 Ucenicii lui Ioan şi fariseii obişnuiau să postească. Ei au venit şi au zis lui Isus: „Pentru ce ucenicii lui Ioan şi ai fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?”

 19 Isus le-a răspuns: „Oare pot posti nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot posti.

 20 Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei, şi atunci vor posti în ziua aceea.

 21 Nimeni nu coase un petic de postav nou la o haină veche; altfel, peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi, şi mai rea ruptură se face.

 22 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile, şi vinul se varsă, iar burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou este pus în burdufuri noi." (Marcu 2; 18-22)

 

Cum se face deci că Ioan Botezătorul continua să aibă ucenicii lui, în timp ce Isus (Iisus) avea ucenicii Săi? Nu a spus Ioan Botezătorul că el doar pregătește calea venirii lui Isus (Iisus), de ce atunci el a continuat misiunea sa și după ce Isus (Iisus) a început propria Sa misiune? Misiunea lui Ioan Botezătorul, după începerea misiunii lui Isus (Iisus) a fost de fapt o deturnare a atenției de la misiunea principală. Dacă misiunea lui Isus (Iisus) a fost misiunea principală, mai importantă decât misiunea lui Ioan Botezătorul, care a fost o misiune anexă la cea principală, de ce au continuat ele în paralel și de ce Ioan Botezătorul însuși și toți ucenicii lui nu s-au alăturat lui Isus (Iisus) de îndată ce acesta a început să lucreze? Nicăieri, în cuprinsul N.T. nu ni se arată că Isus (Iisus) ar fi trimis pe cineva la Ioan ca să fie botezat în apă. Mai degrabă Isus (Iisus) a trimis pe cel vindecat de lepra sa la preoți și nu să se boteze la Ioan Botezătorul. (Marcu 1; 44) Isus (Iisus), ar putea să spună cineva, nu a fost împotriva preoților, căci altfel nu l-ar fi trimis pe omul vindecat la preoți. Isus (Iisus) nu a fost împotriva Legii lui Moise, ci El a luptat cu ceea ce au făcut oamenii din aceasta, adică un sistem religios, rigid și neiertător. 

Isus (Iisus) a considerat misiunea lui Ioan Botezătorul încheiată, o dată cu venirea sa, de ce atunci Ioan și ucenicii săi nu s-au alăturat lui Isus (Iisus)? Era nevoie în continuare de pregătirea căii pentru Isus (Iisus), chiar și după ce El a început să facă minunile, pe care le-a făcut? Erau vorbele lui Ioan Botezătorul mai puternice decât chiar minunile săvârșite de Isus (Iisus)? Mai era nevoie ca Ioan Botezătorul să mărturisească despre Isus (Iisus) în condițiile în care chiar faptele Sale mărturiseau despre El? Faptul acestei despărțiri în misiune dintre Ioan Botezătorul și Isus (Iisus) este foarte interesant și important, căci ne-am fi așteptat ca Ioan Botezătorul să fie printre ucenicii lui Isus (Iisus) și să îi soarbă fiecare dintre cuvintele Sale, având în vedere că Ioan știa cine este Isus (Iisus), adică însuși Fiul lui Dumnezeu. Cum adică, Fiul lui Dumnezeu vorbește și face minuni și tu îți vezi mai departe de propovăduirea ta, spunând că El avea să vină? Nu are nici un fel de sens. Erau cei doi, Ioan Botezătorul și Isus (Iisus) doi profeți separați, fiecare cu învățăturile sale?

Dacă nu, de ce nu se regăseau cei doi, lucrând împreună, în aceleași locuri? Oare nu ar fi fost prezența lui Ioan Botezătorul, un profet renumit și respectat, alături de Isus (Iisus) cea mai bună legitimare a misiunii Sale, adică cea mai bună pregătire a venirii Sale? Oare prezența lui Ioan Botezătorul, alături de Isus (Iisus) ar fi compromis misiunea Sa, în vreun fel? Ioan Botezătorul a aflat despre minunile lui Isus (Iisus) din auzite, de la proprii săi ucenici și se pare că faptele respective l-au surprins, căci a trimis doi ucenici să întrebe. Acestea sunt probleme la care o citire dogmatică a N.T. nu poate răspunde. Între realitate și ceea ce au făcut oamenii din această realitate istorică există mari diferențe și citind Biblia este foarte greu să spunem ce s-a întâmplat cu adevărat, deoarece, în multe cazuri, Biblia este foarte econoamă cu detaliile. Un lucru este sigur și anume relația dintre Ioan Botezătorul și Isus (Iisus) este departe de a fi clarificată de către scrierile N.T. Pe alocuri această relație pare mai degrabă ca o competiție dintre doi mari profeți decât o continuare a unei singure misiuni.

 

 

 

 

Navigare website

Nou!

 

____________________

 

Carte:

Biserica Celor Născuți din Spirit

și Bisericile instituționale

 

Cartea Biserica Celor Născuți din Spirit

Download the book

 

Citeşte cartea!

Comandă cartea!

___________________

Botezul în apă şi problema imaginilor

şi statuilor în Creştinism

 

  Broșura Botezul în apă și problema statuilor în Creștinism

 

Sfinţenie şi iad

 

iBroșura Sfințenie și iad

 

 

Rolul femeilor în Creştinism

şi

problema autorităţii

 

Broșura Rolul femeilor în Creștinism

 

Cuprins cu titlurile mesajelor

 

Mesaje actualizate 

 

 

Religia lui Isus (Iisus)   

 

Care a fost religia de care a aparținut Isus (Iisus)? A fost Isus (Iisus) Evreu și a aparținut de religia iudaică? A negat Isus (Iisus) religia iudaică și a înființat o altă religie? Fără îndoială că Isus (Iisus) a fost Evreu, dar El nu a inventat o altă religie, religia creștină, care să funcționeze alături de religia iudaică, El pur și simplu a respins orice religie, inclusiv religia iudaică...

 

(18. 01. 2014)

read more

 

 

Revelația generală și revelația personală   

 

Credința creștină nu poate fi obligatorie pentru nimeni și nu poate fi impusă și lipsa ei nu poate fi reproșată nimănui deoarece credința nu este un lucru natural, evident pentru fiecare om, ci este un fenomen supranatural, un dar primit de la Dumnezeu. Doar prin forțe proprii, în mod firesc, nici un om nu poate să ajungă la adevărata credință....

 

(18. 01. 2014)

read more

 

 

Rugăciunea este o experiență personală   

 

Cum trebuie să ne rugăm? Isus (Iisus) ne-a învățat cum trebuie să ne rugăm, dar instituțiile bisericești ne învață altceva. Pe cine trebuie să ascultăm? Covârșitoare majoritate a Creștinilor urmează Bisericile instituționale în învățăturile lor... 

 

(18. 01. 2014)

read more

 

 

Voia lui Dumnezeu   

 

V.T. prezintă istoria unui eșec. Este vorba despre eșecul relației dintre om și Dumnezeu. Omul eșuează în încercarea sa de a fi pe placul lui Dumnezeu și, de asemenea, Dumnezeu eșuează în încercarea Sa de a îl fideliza pe om, de a avea un popor care să asculte de poruncile Sale. Cu excepția câtorva profeți, marea majoritate a poporului evreu nu l-a înțeles pe Dumnezeu și în final a contribuit la răstignirea Fiului Său...

 

(18. 01. 2014)

read more

 

 

Biserica Spirituală Unică și Biserica instituțională Ortodoxă   

 

Principala deosebire dintre Biserica Spirituală Unică și Biserica instituțională Ortodoxă este aceea că prima este o realitate spirituală, adică o unitate în Duh și cea de-a doua este o instituție bisericească, o organizație religioasă. Biserica Spirituală Unică este formată din toți Creștinii născuți din nou, indiferent de confesiunea creștină de care aceștia aparțin sau chiar fără să aparțină de nici o confesiune creștină. Apartenența la o confesiune creștină sau alta nu joacă nici un rol, deoarece oamenii nu sunt mântuiți conform acestei apartenențe sau după formele ritualice pe care le urmează și nici după doctrinele creștine cu care se încearcă a fi îndoctrinați... 

 

(12. 10. 2013)

read more

 

 

Cea mai mare poruncă   

 

Care este cea mai mare poruncă? Toți Creștinii răspund cu ușurință la această întrebare. Este porunca iubirii, adică să îl iubim pe Dumnezeu, cu toată ființa noastră și pe aproapele nostru la fel ca pe noi înșine. Poruncă iubirii față de Dumnezeu rămâne neschimbată, între cele două Testamente, dar porunca iubirii de aproapele suferă o modificare esențială, care stă la baza întregii morale creștine. Cea mai mare poruncă cuprinsă în N.T., alături de dragostea pentru Dumnezeu, este una care nu este cuprinsă în V.T... 

 

(12. 10. 2013)

read more

 

 

Dumnezeu și omul   

 

Unii Creștini au fost învățați să fugă de filozofie tocmai pentru că filozofia le poate deschide mințile și instituțiile bisericești nu au nevoie de oameni care să pună întrebări la care ele să nu poată să răspundă. Cultura, știința și educația sunt privite ca și factori de risc, ele nu creează supuși perfecți, ci potențiali tulburători ai unei liniști impuse prin mijloace de manipulare mentală...  

 

(12. 10. 2013)

read more

 

 

Omul este icoana lui Dumnezeu   

 

Eu nu mă închin în fața icoanelor și mai ales detest să îmi ating fruntea de ele, dar doresc să fiu obiectiv în analizele mele și nu aș vrea, în nici un caz să fiu părtinitor, favorizând o doctrină a unei confesiuni creștine în defavoarea doctrinei altei confesiuni creștine. Pentru mine, toate confesiunile creștine au valoare egală și doctrinele lor, toate, fără excepție, au și multe puncte slabe. Nu există doctrină creștină mai bună decât altele și aș dori să risipesc această iluzie prin abordarea unor aspecte diferite...  

 

(12. 10. 2013)

read more

 

 

Împărăția Lui Dumnezeu și Biserica   

 

Cum trebuie să fie concepută Împărăția lui Dumnezeu? Este tot universul, eventual multiversul, un vast imperiu ”teritorial,” la conducerea căruia se află un Împărat pe care noi îl numim Dumnezeu? Este mai degrabă Împărăția lui Dumnezeu o Împărăție spirituală, transcendentală și nu una materială, dar care are și o latură spirituală? Dacă Împărăția lui Dumnezeu este un teritoriu vast și unificat, sub conducerea lui Dumnezeu înseamnă că noi, ca și supuși ai acestui Imperiu avem obligația să ne supunem nu doar legilor statelor în care trăim, ci și autorității mult mai înalte, care este Împăratul universului. ... 

 

(12. 10. 2013)

read more

 

 

Păcatul mândriei   

 

Mulți credincioși creștini se consideră pe ei înșiși sfinți și fără păcate. Ei nu consumă băuturi alcoolice, nu fumează și nu comit adulter, au deci toate ingredientele pentru a se putea considera sfinți. Oare chiar așa stau lucrurile? Mulți Creștini, doar prin faptul că s-au botezat la maturitate se consideră superiori celor care au fost botezați când erau copii, căci au citit ei că în N.T. scrie că cei care cred și se vor boteza vor fi mântuiți. (Marcu 16, 16)...

 

(12. 10. 2013)

read more 

 

Programe de adorație la comandă   

 

Este foarte ciudat faptul că noi îl adorăm pe Isus (Iisus) pentru că este Fiul lui Dumnezeu dar nu ne adorăm între noi, cu toate că, prin nașterea din nou și noi devenim fii și fiicele lui Dumnezeu, adică copiii Lui. Mulți spun că trebuie să îl adorăm pe Isus (Iisus) deoarece El a murit pentru noi pe cruce, dar mulți pur și simplu nu înțeleg că dacă noi nu suntem gata să trăim și să murim ca și El, atunci înseamnă că noi nu respectăm cerința Lui fundamentală... 

 

(12. 10. 2013)

read more

 

 

Tatăl nostru care este în Ceruri și în noi   

 

Trebuie să spunem lucrurile până la capăt. Isus (Iisus) nu doar că a murit pe cruce pentru noi și în locul nostru, dar El și trăiește pentru noi și în locul nostru, după învierea Sa. Iată textele biblice care ne spun acest lucru...

 

(12. 10. 2013)

read more

 

Despre predestinare   

 

Este înscrierea în cartea vieţii doar o posibilitate către mântuire sau reprezintă garanţia mântuirii? Cu alte cuvinte, dacă o persoană este înscrisă în cartea vieţii, echivalează lucrul acesta cu siguranţa mântuirii? Ca să folosesc o comparaţie, este ca şi cum o persoană ar fi înscrisă la un concurs, să zicem de alergare, în care mai mulţi sunt înscrişi dar numai trei ajung pe primele locuri...  

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Botezul în apă   

 

Eu nu am afirmat niciodată că botezul în apă nu este necesar. Eu afirm că botezul în apă, fie că este săvârșit asupra copiilor, fie că este săvârșit asupra maturilor are aceeași valoare simbolică. Este adevărat că atunci când un copil este botezat în apă, nimeni nu îi cere acordul și nimeni nu îl întreabă, în legătură cu acest fapt, deoarece, copilul în cauză nu poate răspunde... 

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Credința creștină și credulitatea   

 

Biblia nu a fost inspirată cuvânt cu cuvânt, de către Dumnezeu. Principiul inspirației verbale poate fi respins cu ușurință datorită numeroaselor neconcordanțe, pe care Biblia le conține. În același timp, Biblia conține mesajul lui Dumnezeu, transpus în formă umană. Biblia nu a fost inspirată sau insuflată de Dumnezeu, în mod direct, ci prin intermediul experiențelor individuale ale celor care au scris-o...  

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Dialog cu un baptist   

 

Dumneavoastră, în articolul dvs. de fond, susțineți următoarele: ”Dacă Biserica Domnului și-a pierdut punctul de plecare în învățătura Cuvântului lui Dumnezeu, de ce nu am putut vedea intervenția Duhului Sfânt în istoria Bisericii lui Cristos? De ce a trebuit ca intervenția Duhului Sfânt să fie văzută numai în ultimi 30 de ani?... 

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Dogmele și doctrinele religioase   

 

Dogmele și doctrinele religioase nu sunt oameni, sunt doar păreri umane parțiale și relative despre Dumnezeu și de aceea nu pot fi mântuite. Cu toate acestea, există oameni care sunt un fel de personificare a unor dogme și doctrine creștine, sunt ”trupul” unor păreri imperfecte despre Dumnezeu, reprezentanții și susținătorii lor...

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Dragostea de Dumnezeu   

 

Mulți se laudă că îl iubesc pe Isus (Iisus) Hristos, dar sincer să fiu eu nu îi cred. Aceasta deoarece cu toate că Isus (Iisus) Hristos este în mijlocul lor, ei nici măcar nu îl observă. Mă refer la numeroasele persoane, care sunt umplute cu Duhul lui Hristos și pe care nimeni nu îi ia în considerare. Dacă îl iubim așa de mult pe Hristos, cum se face că unii nici nu îl văd, când El trece pe lângă ei sau pe lângă ele și nici nu îi interesează de soarta Lui...

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Judecata viitoare   

 

În ceea ce privește Judecata viitoare, N.T. ne pune la dispoziție două grupuri de texte, care, cel puțin în aparență, se contrazic între ele. N.T. nu este o carte precisă, ci una complexă, care conține în sine mai multe posibile interpretări. Iată primul grup de texte ...

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Legea și harul   

 

Isus (Iisus) ne-a spus că El nu a venit să strice Legea, ci să o împlinească și cu toate că El nu a stricat Legea, El a schimbat-o, în unele din aspectele ei cele mai importante, pentru ca să poată să ne reveleze mai bine ce înseamnă aducerea ei la îndeplinire. A schimba nu înseamnă neapărat a strica, în ochii lui Dumnezeu...  

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Pocăința din dragoste   

 

În măsura în care omul are nevoie să fie iubit de Dumnezeu, în aceeași măsură și Dumnezeu are nevoie să fie iubit de om. Dacă nu ar fi așa ar însemna că Dumnezeu nu l-a creat pe om din dragoste, ci, din alte considerente. Vreau să spun că Dumnezeu ne-a creat pentru că avea nevoie de noi ca să îl iubim, să îl cunoaștem și să îl înțelegem...  

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Răspuns la mesajul unui papă   

 

Am citit pe un site un mesaj al papei de la Roma, transmis cu ocazia unei audiențe recente la Vatican. Acest mesaj mi s-a părut foarte interesant, cu recunoașterea anumitor adevăruri, dar incomplet și de aceea deschizând oportunitatea de a fi comentat. 

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Ucenicii lui Isus (Iisus)   

 

În textele de mai jos avem cea mai fidelă imagine a Bisericilor instituționale de astăzi, care rezultă din privirea pe care Isus (Iisus) a aruncat-o asupra instituției religioase, din vremea Sa. De atunci și până acum nimic nu s-a schimbat, oamenii au rămas oameni și modul formal de practicare a religiei este același. 

 

(08. 08. 2013)

read more

 

 

Copil al lui Dumnezeu   

 

Iată câteva texte biblice a căror alăturare este deosebit de dificilă. Mai întâi am să citez aceste texte biblice și apoi am să explic de ce afirm că o comparație făcută între ele creează dificultăți majore de interpretare. Nu afirm că aceste texte sunt contradictorii, ci doar susțin că ele trebuie înțelese foarte bine, în corelația lor, pentru a evita disocierea lor în fundamentul unor doctrine divergente... 

 

(07. 07. 2013)

read more

 

 

Credinta în Isus (Iisus) si asemanarea cu El   

 

Nu există nici o diferență de fond între instituția religioasă evreiască și instituția religioasă creștină. Și una și cealaltă se bazează pe reguli, pe care pretind că le-au primit toate de la Dumnezeu. Este adevărat că unele din aceste reguli sunt o adaptare umană a învățăturilor date de Dumnezeu în vechime sau a învățăturilor lui Isus (Iisus) dar pe lângă principiile lui Dumnezeu funcționează, în ambele instituții și multe reguli omenești...

 

(07. 07. 2013)

read more

 

 

Crestinismul   

 

Mai este relevantă credința creștină, în zilele noastre? Eu spun că da și iată câteva considerente pentru care dau acest răspuns. În primul rând, credința creștină este un aliat de nădejde pentru aceia sau acelea care aspiră către frumusețea morală și binele moral...  

 

(07. 07. 2013)

read more

 

 

Trupul lui Hristos   

 

Există o singură Biserica și aceasta este Trupul lui Hristos. Aceasta este Biserica Spirituala Unica, denumire pur convenționala. Biblia vorbește în nenumărate texte ale ei despre aceasta realitate spirituala, care nu este o Biserica instituționala sau alta, ci este o relație spirituala reala, între cei credincioși, prin Duhul Sfânt. Spiritualitatea creștină este profund marcată de acest adevăr fundamental, care este prea puțin scos în evidență... 

 

(07. 07. 2013)

read more

 

 

Ordinea lui Dumnezeu si ordinea oamenilor   

 

Dumnezeul creștin este un Dumnezeu al ordinii dar al unei alte ordini decât a celei lumești. Există o deosebire esențială între ordine, așa cum o înțeleg oamenii în mod obișnuit și ordine, așa cum o înțelege Dumnezeu. Oamenii înțeleg prin ordine organizare bazată pe anumite principii și reguli... 

 

(07. 07. 2013)

 

read more

 

 

Un nou răspuns către pastor   

 

Pavel i-a organizat pe Creștinii lumești în ierarhii, având o ordine asemănătoare cu aceea a oricărei instituții omenești, de exemplu a statelor, guvernelor, ministerelor, întreprinderilor etc. Pavel a fost nevoit să procedeze în acest mod deoarece se adresa unor oameni ne renăscuți spiritual, lumești, dar toți aceia și acelea care sunt conduși de Duhul lui Hristos, direct în conștiințele lor...  

 

(07. 07. 2013)

read more

 

 

 

Iertarea si pedeapsa lui Dumnezeu   

 

Bisericile instituționale promovează intensiv o imagine despre Dumnezeu, desprinsă direct din paginile V,T. și în care se desfășoară o metodă pedagogică, presupusă a fi fost folosită de El, dar care nu a reușit să convingă pe poporul Său. Acestea îl prezintă pe Dumnezeu ca pe un Stăpân Absolut, căruia trebuie să ne supunem necondiționat și care pedepsește păcatul, fără cruțare.... 

 

(05. 06. 2013)

read more

 

 

Comunitatile crestine   

 

Adevăratele comunități creștine ar trebui să fie centre spirituale și sociale care să nu fie axate pe respectarea unor doctrine sau dogme fixe și obligatorii, ci să graviteze în jurul manifestărilor puterii lui Dumnezeu și a servirii celor în nevoie. Toată activitatea acestor centre spiritual-sociale ar trebui să se concentreze pe slujirea celor săraci, a văduvelor, a celor bolnavi și a celor handicapați... 

 

(05. 06. 2013)

read more

 

 

Credinta este un dar primit de la Dumnezeu   

 

Nimeni nu trebuie să creadă decât ce îi dă Dumnezeu să creadă și aceasta este esența credinței creștine. Dacă este un dar, atât faptul credinței dar și conținutul acesteia, atunci înseamnă că ea nu poate fi impusă de oameni. Dacă conținutul credinței creștine este un dar care vine direct de la Dumnezeu și care se adresează conștiinței celui sau celei credincioase, atunci înseamnă că această credință personală nu poate să vină din afară, ci din înăuntrul unei persoane, deci impunerea ei este un act absurd... 

 

(05. 06. 2013)

read more

 

 

Isus (Iisus) Fiul lui Dumnezeu   

 

Toate Bisericile instituționale, inclusiv marile mișcări evanghelice din Vestul Europei, care se manifestă în prezent, au construit și continuă să prezinte o imagine ciudată a lui Dumnezeu. El este considerat a fi o entitate, asemănătoare cu omul, pentru că oamenii au fost creați după chipul și asemănarea Lui și care are toate trăsăturile omului, dar absolutizate...  

 

(05. 06. 2013)

read more

 

 

Isus (Iisus) Hristos nu este Singurul nascut din Tatal   

 

Iată mai jos câteva texte biblice, dintre care unele se contrazic doar aparent între ele, dar și texte între care există contradicții reale, care influențează câteodată decisiv modul de înțelegere a învățăturilor lui Isus (Iisus). Un prim grup de texte din N.T. afirmă că Dumnezeu are un singur Fiu și un al doilea grup afirmă că El are mai mulți fii și fiice...

 

(05. 06. 2013)

read more

 

 

Raspuns la mesajul unui pastor   

 

Una este ceea ce a învățat Isus (Iisus) pe oameni și alta este ceea ce au făcut oamenii din învățătura Lui, inclusiv ceea ce au făcut oamenii din învățăturile apostolului Pavel. Eu fac o deosebire netă între învățătura curată a lui Isus (Iisus), care ne-a învățat că cel mai mare este slujitorul tuturor, că cel mai mic este de fapt cel mai mare, deci o învățătură bazată pe dragoste și slujire și nu pe autoritate impusă și între învățăturile oamenilor, inclusiv modul în care este înțeleasă, în mod obișnuit, învățătura lui Pavel despre autoritate... 

 

(05. 06. 2013)

read more

 

 

Numai Dumnezeu iarta pacatele   

 

În ceea ce priveşte problema puterii oamenilor de a ierta păcatele altor oameni, N.T. ne furnizează două relatări foarte diferite. Una dintre acestea se află în evanghelia după Matei în cap. 16, iar ceea de a două se găseşte în Evanghelia după Ioan, la cap. 20. Iată ce ne spune textul din Matei... 

 

(07. 05. 2013)

read more