All premium Magento themes at magentothemesworld.com!
 Iertarea de pacate

 14. 09. 2014

Gabriel Baicu

  

Concepția bazată pe faptul că anumite persoane au dreptul să ierte păcatele altor persoane nu are nici un fundament biblic, dacă nu se referă decât la iertarea păcatelor săvârșite exclusiv asupra celui în cauză. Din câteva texte ale N.T. s-a construit o doctrină falsă care stă la baza unui ritual religios prin care funcționarii bisericești au posibilitatea să ierte sau să țină păcatele altor oameni. Iată textele:

 

"15 Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău.

 16 Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.

 17 Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş.

 18 Adevărat vă spun că orice veţi lega pe pământ va fi legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer." (Matei 18, 15-18)

 

Acest text ne spune clar că orice Creștin are dreptul să lege sau să dezlege păcatele și desigur greșelile săvârșite împotriva sa. Aici nu este vorba despre vreo autoritate conferită unor autorități bisericești. Isus (Iisus) nu putea să spună celor care îl însoțeau ”spune-l bisericii,” deoarece este evident că în vremea Sa nu exista o Biserică. Primele Biserici au apărut numai după răstignirea și învierea lui Isus (Iisus). Câtă vreme Isus (Iisus) a trăit pe pământ nu a existat nici o Biserică, deci expresia despre care N.T. scrie că ar fi fost spusă de Isus (Iisus)și anume ”spune-l bisericii” este un adaos târziu la învățăturile Sale. Aceasta este o dovadă indiscutabilă că N.T. nu conține doar mesaje insuflate de Dumnezeu, căci El nu ar fi făcut niciodată o asemenea greșeală. Desigur că cei și cele care sunt deja îndoctrinate o să fie șocate și o să protesteze, dar este problema lor, Biserica nu exista, este un fapt unanim acceptat, în vremea cât Isus (Iisus) a trăit pe pământ. Oricine se poate documenta în legătură cu acest aspect.

 

La acest text se adaugă un altul care vine parcă din cu totul altă sursă. În următorul text al N.T. se pare că numai Petru ar fi primit de la Isus (Iisus) puterea de a lega sau dezlega păcatele.

 

"17 Isus a luat din nou cuvântul şi i-a zis: „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri.

 18 Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.

 19 Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.” (Matei 16; 17-19)

 

S-ar părea la prima vedere că Petru ar fi primit o putere excepțională dar dacă citim cu atenție el nu a primit nimic altceva decât au primit toți ceilalți credincioși. Cu toate acestea, pe acest text biblic funcționarii bisericești, leagă și dezleagă păcatele și îi iartă pe credincioși de păcatele lor, aș spune eu în mod nejustificat. Numai cei și cele care au suferit în urma păcatelor noastre au dreptul să le țină sau să le ierte. Avem dovada biblică clară că Isus (Iisus) nu i-a oferit lui Petru nici o autoritate deosebită, într-un text din evanghelia după Ioan:

 

"21 Isus le-a zis din nou: „Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi.”

 22 După aceste vorbe, a suflat peste ei şi le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt!

 23 Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate; şi celor ce le veţi ţine, vor fi ţinute.” (Ioan 20; 21-23)

 

Orice ucenic al lui Hristos se pare că a primit puterea de a ierta sau ține păcatele dar trebuie să fim atenți despre care păcate este vorba. Acest text se referă numai la păcatele pe care cineva le săvârșește împotriva noastră personal, căci nu putem ierta păcatele pe care oamenii le fac împotriva altor persoane. Ce calitate avem noi să iertăm păcatele care nu sunt săvârșite împotriva noastră, cum putem trece peste decizia pe care numai cel sau cea în cauză poate să o ia? Numai acela sau aceea, direct afectată de un păcat, poate să ierte sau să țină acel păcat, nimeni altcineva nu ar putea. În orice caz, Dumnezeu ne iartă nouă păcatele numai în măsura în care noi îi iertăm pe ceilalți. Poate Dumnezeu să ierte un păcat cuiva dacă noi nu îl iertăm? N.T. nu îmi permite să dau un răspuns indiscutabil la această întrebare. Consider că Dumnezeu judecă cu dreptate și iartă cu dreptate. Ce se întâmplă dacă partea vătămată nu este de acord cu iertarea celui vinovat? Dumnezeu este suveran dar se pare că ține cont și de părerea noastră și de aceea ne îndeamnă să îi iertăm pe toți aceia și acelea care ne greșesc și chiar condiționează iertarea noastră de felul cum îi iertăm pe ceilalți.

 

"14 Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.

 15 Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre." (Matei 6; 14-15)

 

Dacă Isus (Iisus) ne-a învățat să iertăm toate păcatele, de ce atunci ne-a dat El posibilitatea să ținem anumite păcate? (Matei 16; 19; 18; 18; Ioan 20; 23) Nu are nici o logică. Cele două învățături se contrazic între ele. Este foarte probabil ca cei care au editat N.T. să fi introdus în acesta unele din aceste texte. Ori trebuie să iertăm toate păcatele săvârșite împotriva noastră ca, la rândul nostru să fim iertați de Dumnezeu, ori putem să ținem unele păcate, cele două pur și simplu nu merg împreună. Așa cum am arătat de multe ori, N.T. nu conține doar învățături clare și indiscutabile, care ar putea să fie urmate ca un rețetar sau un cod de legi. N.T. este doar o deschidere, o invitație la o relație personală cu Hristos, care atunci când locuiește în noi ne arată toate lucrurile. Singurul ghid sigur pe care trebuie să îl urmăm este Hristos, care locuiește în noi. Bisericile instituționale și-au întărit autoritatea lor și au tendința să și-o dezvolte în continuare și redactorii N.T. au avut în vedere construirea unor comunități puternice, care trebuiau dominate de către conducătorii lor, inclusiv prin instituirea autorității de a ierta sau ține păcatele. Acesta a constituit, de-a lungul istoriei, un instrument extraordinar de puternic de aservire a maselor de credincioși dar care nu se bazează pe ceea ce ne-a învățat cu adevărat Isus (Iisus). După aproape 2000 de ani este greu de făcut lumină în legătură cu autorii fiecărui text, dar se pare că, având în vedere întregul mesaj al N.T., rugăciunea Tatăl nostru este cel mai aproape de învățăturile lui Isus (Iisus). Cu toate acestea este foarte dificil de a avea o certitudine absolută în legătură cu ceea ce a spus Isus (Iisus) personal și cu ceea ce au spus ucenicii Lui că ar fi spus El. Un lucru este sigur, N.T. este folositor dar nu ca să fie ridicat la rangul de adevăr absolut, așa cum fac multe mișcări evanghelice, dar fără temei, ci este util pentru ca să ne informeze că orice om poate intra într-o legătură personală cu Dumnezeu și poate deveni copil al Lui, fiul și fiica Lui, așa cum a fost și Isus (Iisus).

   

 

 

 

 

 

 

Navigare website

Nou!

 

____________________

 

Carte:

Biserica Celor Născuți din Spirit

și Bisericile instituționale

 

Cartea Biserica Celor Născuți din Spirit

Download the book

 

Citeşte cartea!

Comandă cartea!

___________________

Botezul în apă şi problema imaginilor

şi statuilor în Creştinism

 

  Broșura Botezul în apă și problema statuilor în Creștinism

 

Sfinţenie şi iad

 

iBroșura Sfințenie și iad

 

 

Rolul femeilor în Creştinism

şi

problema autorităţii

 

Broșura Rolul femeilor în Creștinism

 

Cuprins cu titlurile mesajelor

 

Mesaje actualizate

 

Institutiile bisericesti isi construiesc o pavaza falsa  

 

Instituţiile bisericeşti sunt forma prin care spiritualitatea creştină s-a adaptat şi se adaptează la lume. Ele au fost mai întâi de toate „braţul înarmat” al Creştinilor, protecţia lor, după ce iniţial au fost persecutaţi pe nedrept în timpul diferitelor perioade de persecuţie, din Imperiul Roman. Atunci când Împăratul Constantin a creat oportunitatea, Creştinii din Imperiu Roman au preluat puterea politică şi au creat un scut invincibil de protecţie, în jurul celor credincioşi... 

 

(26. 11. 2012)

read more

 

Argumente şi tradiţie   

 

În toată lumea aceasta numai Româncele şi Rusoaicele poartă batic şi stau deoparte în Biserici şi rezultatele se văd, adică mult formalism şi puţină spiritualitate. Oare toată femeile din lume sunt ‚rătăciteţ şi numai Româncele şi Rusoaicele practică corect Creştinismul? Ce argumente biblice stau la baza comportamentului celorlalte femei creştine, din toată lumea? 

 

(26. 11. 2012)

read more

 

Inconsecvenţă şi ipocrizie   

 

Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice şi Legea. Dacă voiesc să capete învăţătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbaţii lor acasă; căci este ruşine pentru o femeie să vorbească în Biserică.” (1 Corinteni 14; 34-35) „Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii , nici să se ridice mai pe sus de bărbat, ci să stea în tăcere.” (1 Timotei 2; 12)...

 

(26. 11. 2012)

read more 

 

Despre locul şi rolul femeilor creştine   

 

„Totuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruiesc cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie.” (1 Timotei 2; 15) Întrebarea legitimă care se pune este următoarea: Pot femeile să fie mântuite chiar dacă nu nasc fi? De exemplu, în cazul femeilor care nu se căsătoresc şi deci nu nasc copii, al acelora care sunt căsătorite, dar nasc numai fete, sau nasc un singur fiu, deci nu fii la plural, ci un fiu, în cazul femeilor, care deşi sunt căsătorite nu pot să nască din motive medicale etc., pot femeile să fie mântuite?

 

(26. 11. 2012)

read more

 

Spiritele nu au gen   

 

Dumnezeu nu dă 'slujbe' diferite în adunările creştine, unele pentru bărbaţi şi altele pentru femei, ci oamenii care le organizează, repartizează funcţiunile, în acest mod. Dumnezeu dă Duhul Sfânt la oameni, fără deosebire de gen. După părerea mea, nu se poate demonstra că lucrurile stau altfel şi că darurile Duhului Sfânt sunt distribuite ţinând cont de genul persoanei...  

 

(26. 11. 2012)

read more

 

Dublu standard   

 

Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice şi Legea. Dacă voiesc să capete învăţătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbaţii lor acasă; căci este ruşine pentru o femeie să vorbească în Biserică.” (1 Corinteni 14; 34-35) Pavel prezintă un dublu standard...  

 

(26. 11. 2012)

read more

 

Principiul fundamental al Creştinismului   

 

Biblia este mai greu de înţeles atunci când anumite texte se contrazic între ele. De exemplu: "Toţi care aţi fost botezaţi pentru Cristos, v-aţi îmbrăcat cu Cristos. Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Cristos Isus (Iisus). (Galateni 3; 27-28) Principiu fundamental al Creştinismului este următorul: "Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire (Romani 10; 10)...

 

(26. 11. 2012)

read more

 

Instituţiile bisericeşti construiesc o pavăză falsă   

 

Instituţiile bisericeşti sunt forma prin care spiritualitatea creştină s-a adaptat şi se adaptează la lume. Ele au fost mai întâi de toate „braţul înarmat” al Creştinilor, protecţia lor, după ce iniţial au fost persecutaţi pe nedrept în timpul diferitelor perioade de persecuţie, din Imperiul Roman. Atunci când Împăratul Constantin a creat oportunitatea, Creştinii din Imperiu Roman au preluat puterea politică şi au creat un scut invincibil de protecţie, în jurul celor credincioşi...  

 

(26. 11. 2012)

read more

 

Locul unde se poate vedea şi simţi adevăratul Creştinism   

 

Atunci când intrăm într-o organizaţie religioasă, am dori să vedem ceva din practica învăţăturii lui Isus (Iisus) şi, de cele mai multe ori nu vedem. De ce? Deoarece instituţiile bisericeşti nu aplică în organizarea şi funcţionarea lor învăţăturile lui Isus (Iisus). Cel mai mare nu este cel mai mic şi Creştinii din acel loc nu sunt gata să îşi dea viaţa unii pentru alţii. Bisericile instituţionale nu sunt raiul pe pământ, aşa cum doresc să ne convingă pe noi...  

 

(26. 11. 2012)

read more

 

 

 

 

Relaţia personală cu Dumnezeu   

 

Este necesar ca, fiecare din noi, să stabilim propria noastră relaţie personală cu Dumnezeu. Nici chiar Biblia nu poate fi înţeleasă, în spiritul ei, de către aceia care nu au Duhul lui Cristos. În mod special, scrierile N.T. nu pot fi înţelese cu o înţelepciune omenească, căci ele trebuiesc judecate duhovnicesc. (1 Corinteni 2; 12-13) Cine nu are Duhul lui Cristos nu poate înţelege N.T. corect şi această afirmaţie explică de ce foarte mulţi Creştini se rătăcesc spiritual, cu Biblia în mână...

 

(20. 11. 2012)

read more